Posts filed under ‘facts’
The Show
I’m just a little bit caught in the middle
Life is a maze and love is a riddle
I don’t know where to go, can’t do it alone
I’ve tried and I don’t know why
Slow it down, make it stop or else my heart is going to pop
‘Cause it’s too much, yeah it’s a lot to be something I’m not
I’m a fool out of love ’cause I just can’t get enough
I’m just a little bit caught in the middle
Life is a maze and love is a riddle
I don’t know where to go, can’t do it alone
I’ve tried and I don’t know why
I’m just a little girl lost in the moment
I’m so scared but I don’t show it
I can’t figure it out, it’s bringing me down
I know I’ve got to let it go and just enjoy the show
The sun is hot in the sky just like a giant spotlight
The people follow the signs and synchronize in time
It’s a joke nobody knows, they’ve got a ticket to the show
Yeah, I’m just a little bit caught in the middle
Life is a maze and love is a riddle
I don’t know where to go, can’t do it alone
I’ve tried and I don’t know why
I’m just a little girl lost in the moment
I’m so scared but I don’t show it
I can’t figure it out, it’s bringing me down
I know I’ve got to let it go and just enjoy the show
Just enjoy the show
I’m just a little bit caught in the middle
Life is a maze and love is a riddle
I don’t know where to go, can’t do it alone
I’ve tried and I don’t know why
I’m just a little girl lost in the moment
I’m so scared but I don’t show it
I can’t figure it out, it’s bringing me down
I know I’ve got to let it go and just enjoy the show
Just enjoy the show, just enjoy the show
I want my money back, I want my money back
I want my money back, just enjoy the show
I want my money back, I want my money back
I want my money back, just enjoy the show
“just 19 and dream obscene…”
a fost ziua lui V. pe 28.
“E 11:52 pm. In 8 minute o sa implinesti varsta aia care te sperie, care te face sa te simti matura, care te invata lectii despre responsalbilitate, despre superioritate.. Varsta pe care nu o simti.
M-am obisnuit ca atunci cand vine vorba despre o zi de genul asta sa urez oamenilor sa fie fericiti. Fericirea e cel mai cuprinzator si mai abstract lucru.
O sa-ti spun si tie tot despre fericire. Totusi, sunt tentata sa-ti urez mai degraba sa ai intelepciunea de a vedea exact acele lucruri marunte, acele mici chestii care se intampla in fiecare zi – acele lucruri care conteaza. Tu chiar ai materialul din care sa-ti modelezi o imagine perfecta a ceea ce inseamna fericirea. Trebuie doar sa crezi in asta.”
i-am facut cadou Travesti cu autograf si un caiet plin cu fotografii alb-negru in care am promis ca voi scrie ceva cat de curand. (se pare totusi ca e dezamagita de carte :-<)
astazi a fost ziua Alexandrei. plecasem cu ideea de a-i cumpara un ceainic si o 
cana din Carturesti, dar, cand am ajuns acolo nu ne-am putut dezlipi de una dintre mesele pline cu carti. ne-am hotarat cu greu asupra celor noua volume pe care le-am pus intr-o cutie absolut geniala. nu stiu cat de mult i-a placut ei cadoul, dar eu sunt foarte foarte entuziasmata. asteptam sa se convinga ca va fi studenta la Cibernetica din toamna – a zis ca abia dupa asta, se va apuca de citit.
“we ran out of time”
au trecut 10 minute in care am citit de cel putin 5 ori ca glucidele se formeaza primele in fotositeza si contin C, H si O. atat, doar cuvintele astea din cele 50 de foi care asteapta sa fie invatate, retinute, intelese perfect. am facut rost de melodia pe care am ascultat-o obsesiv de duminica pana acum si e pe repeat de vreo 4 ore. m-am plictisit. am atat de multe lucruri de facut, dar nimic care sa-mi placa. D. si-a luat chitara si iar mi s-a facut dor de Pasarea colibri si clasa a noua cand am tinut prima oara in mana chitara lui T.
m-am hotarat sa dau si la litere, desi mi-e greu sa cred ca voi fi in stare sa fac doua facultati in acelasi timp. dar vreau sa ma conving ca e imposibil. (desi nu stiu de unde vine aceasta siguranta ca vor fi doua facultati, dar ma las dusa de val. intru la farmacie)
urasc oamenii care ma ignora. ii detest pur si simplu.
si, nu, nu mai cred nimic. si nici voi n-ar trebui sa ma mai credeti pe mine.
ps: vreau sa vad filmul How to Steal a Million.
la Vama Veche, in ureeechee
m-am intors aseara de la mare.
de data asta eram sigura ca n-o sa plec nicaieri. (la 2, vineri, R. mi-a spus ca pleaca in 2 mai. atunci m-am hotarat sa merg si eu, ca sa nu regret mai tarziu.) am luat rapidul de 6:30. am facut 6 ore pana in mangalia. si cateva minute pana in Vama. am alergat direct pe plaja si apoi in apa. a fost prea frumos. exact asa cum imi imaginasem. cu plusuri si minusuri.
a doua zi, am aflat rezultatele. la BAC, bineinteles. eram pe plaja si planuisem sa ne imbatam cu vodka (pe care n-o terminasem seara trecuta) inainte sa primim telefoane. nu s-a intamplat asta. n-avea nimeni asteptari prea mari. eu, cel putin, categoric nu. dupa ce am trecut de faza de negare cand am aflat de 10-le de la romana, am inceput sa ma bucur. cum am luat 10? cu foarte mult noroc.
ne-am intors destul de devreme. de data asta nu cu trenul. imi pare rau ca nu au fost si V. cu M., dar cred ca voi merge si cu ei foarte curand. 
Today, breathe me.
Am avut un text despre bloguri la franceza. Ii ziceam ieri lui V. ca daca iau peste 9, ma dezumanizez. Am luat 10 si doar am plans de fericire. 
Astazi e o zi pentru melodia asta:
Au cantat-o si la noi.
A fost dragut.
Au dat autografe la sfarsit.
Poezii pentru Irina @ Street Delivery
Mă stresează foarte tare ideea că peste 7 zile începe BAC-ul şi, de aceea, în fiecare zi promit că n-o sa mai ies din casă, că o să mă apuc să învăţ la româna şi să lucrez toate variantele la matematică. Asta măcar până duminică, atunci când mă duc la Placebo.
Aătazi, când încercam să finalizez atestatul la contabilitate despre “competitivitatea întreprinderilor în contextul integrării” (îmi vine să râd când citesc titlul ăsta), mă sună L., care vorbea cu foarte mult entuziasm despre “chestia aia de la Cărtureşti cu mulţi oameni şi fiecare face câte o chestie geniala, şi hârtie pe care o bagi în apă, şi unii care-ţi fac poze cu maimuţa, dar care, de fapt, n-au o maimuţa, şi haine pe gratis, şi limonadă şi… şi…. hai, veniţi şi vooooi?” Şi da, ne-am dus – eu, V. si A.
Interesant evenimentul. Multe chestii pe care nu le-am înţeles şi care, probabil, nici nu trebuiau fi înţelese, doua terase geniale (una în spatele Cărtureştiului, cealaltă la câţiva metri mai încolo, tot pe Arthur Verona) care, cred eu, ar trebui să fie mereu deschise, un expreiment fizic cu un generator de curent electrostatic, eternele accesorii hand-made (de care acum 3-4 ani mă minunam, acum deja mi se par prea multe, prea scumpe, prea “la fel”) şi o scena unde se făceau repetiţii pentru un concert. Şi, bineînţeles, standul TimeOut la care se scriau poezii. Astea mi-a atras mie atenţia.
Trebuie să recunosc că cel mai mult am vrut sa merg pentru poezii. Mă aşteptam să fie ceva mult mai forţat, gen să mă rog eu de Andrei Ruse, Răzvan Ţupa sau Sorin DespoT să-mi scrie ceva, orice. Însă, nu, chiar ei ne-au întrebat dacă vrem o poezie.
Mi-au plăcut întrebările pe care şi le-a pregătit Sorin – Care a fost ultima chestie de care te-ai bucurat? si Care a fost ultima nefericire? Răspunsurile mele au fost – 1 mai, când am mers la mare (atât de rar de bucuri tu? ) şi ultima zi de şcoală.
… poezia (sau jocul de cuvinte):
” o nouă uşă la fiecare pas
un pas istoric după fiecare uşă. “
de Sorin DespoT
” cum e să stai în faţa nimicului
nimicul absolut
liniştea, eclipsa totală
şi să zâmbeşti?
singurătate spui?
singurătatea-i o uşurare “
de Andrei Ruse
Genial de bine mi se potrivesc versurile astea, acum.
Si poemul lui Răzvan Ţupa, care a folosit maşina de scris pentru:
” nici nu ştii când brusc
iţi place să recunoşti
lucruri la care te-ai gândit
când am început să scriu
era mai dificil să ne închipuim
acum lucrurile s-au legat
cât aştepţi cuvintele
stau în mintea ta
şi tot ce e în jur
vrea să fie numit”
Şi ca să răspund acum, mai clar decât am făcut-o prima oară, îmi plac poeziile în genul ăsta.
Later edit:
Era acolo şi Cristi Cotarcea , despre care am crezut că e, de asemenea, implicat în “proiectul” cu poezii şi l-am întrebat dacă imi scrie şi el. În loc de poezie, însă, el mi-a dat o margaretă. Şi, cu ocazia asta, am aflat că nu va urma o continuare la Povestea pinguinului Boris, ci doar poveştile prietenilor lui Boris.
Lucrurile bune vin daca le-astepti…
Butterflies In My Stomach – Lucrurile bune
melodia asta e pentru mine. de la V. pentru mine.
Utopia
“sa aiba parul cret (si lung evetual), sa cante la chitara si sa asculte coldplay”
a, si nici macar n-am spus eu asta. eu as fi facut o caracterizare muuuult mai lunga. : ) )
Recent Comments