din nisip

Ceea ce este intre noi acum m-a dus cu gandul la castelele de nisip pe care le faceam cand eram copil. Intotdeauna alegeam un loc de pe plaja nu foarte indepartat de mare, dar nici foarte apropiat de drum. Evitam, astfel, pe de-o parte sa vina un val si sa-l transforme intr-un morman de nisip, iar pe de alta parte pasii oamenilor care ar fi putut de asemenea sa-l distruga. Voiam sa ma asigur ca este intr-un loc ferit de orice l-ar putea darama. Dadeam nisipul uscat la o parte si incepeam sa-l construiesc din nisipul ud, cu cat crestea mai mare cu atat groapa in care sapam devenea mai adanca si marginile ei mai aproape de castel. Exista astfel riscul de a ma intoarce de unde am plecat, tot nisipul sa cada in groapa si sa nu mai raman cu nimic. Cand consideram ca este destul de inalt, incepeam sa-i construiesc o fortareata, un fel de zid imprejurul lui, iar in final ii improvizam usi si ferestre.

Advertisement