Dream brother, my killer, my lover

1. sa inveti sa canti la chitara.
2. sa nu (mai) asculti de nimeni.
3. sa ai grija de cuvinte. nu le (mai) irosi.
4. sa nu te pierzi.
5. sa crezi in tine si in ceilalti.
6. sa nu cauti dovezi.
7. sa nu fi rational.
8. sa fugi la mare.
9. sa dai oamenilor motive pentru a fi mai buni.
10. sa spui povesti, cu doua-trei ore inainte de rasarit.
11. sa plangi intr-o iarna, la Sinaia.
12. sa nu mai respecti reguli.
13. sa nu mai faci promisiuni.
14. sa scrii despre tine, despre toti cei din jurul tau.
15. sa nu ceri ce nu ti se cuvine.
16. sa intelegi mai mult decat ar intelege oricine altcineva.
17. sa nu (mai) renunti la nimic din ceea ce iti apartine.
18. sa nu ramai niciodata singur.
19. sa fii fericit.

Atat.

“just 19 and dream obscene…”

a fost ziua lui V. pe 28.

“E 11:52 pm. In 8 minute o sa implinesti varsta aia care te sperie, care te face sa te simti matura, care te invata lectii despre responsalbilitate, despre superioritate.. Varsta pe care nu o simti.

M-am obisnuit ca atunci cand vine vorba despre o zi de genul asta sa urez oamenilor sa fie fericiti. Fericirea e cel mai cuprinzator si mai abstract lucru.

O sa-ti spun si tie tot despre fericire. Totusi, sunt tentata sa-ti urez mai degraba sa ai intelepciunea de a vedea exact acele lucruri marunte, acele mici chestii care se intampla in fiecare zi – acele lucruri care conteaza. Tu chiar ai materialul din care sa-ti modelezi o imagine perfecta a ceea ce inseamna fericirea. Trebuie doar sa crezi in asta.”

i-am facut cadou Travesti cu autograf si un caiet plin cu fotografii alb-negru in care am promis ca voi scrie ceva cat de curand. (se pare totusi ca e dezamagita de carte  :-<)

astazi a fost ziua Alexandrei. plecasem cu ideea de a-i cumpara un ceainic si o cana din Carturesti, dar, cand am ajuns acolo nu ne-am putut dezlipi de una dintre mesele pline cu carti. ne-am hotarat cu greu asupra celor noua volume pe care le-am pus intr-o cutie absolut geniala. nu stiu cat de mult i-a placut ei cadoul, dar eu sunt foarte foarte entuziasmata. asteptam sa se convinga ca va fi studenta la Cibernetica din toamna – a zis ca abia dupa asta, se va apuca de citit.

“we ran out of time”

au trecut 10 minute in care am citit de cel putin 5 ori ca glucidele se formeaza primele in fotositeza si contin C, H si O. atat, doar cuvintele astea din cele 50 de foi care asteapta sa fie invatate, retinute, intelese perfect. am facut rost de melodia pe care am ascultat-o obsesiv de duminica pana acum si e pe repeat de vreo 4 ore. m-am plictisit. am atat de multe lucruri de facut, dar nimic care sa-mi placa. D. si-a luat chitara si iar mi s-a facut dor de Pasarea colibri si clasa a noua cand am tinut prima oara in mana chitara lui T.

m-am hotarat sa dau si la litere, desi mi-e greu sa cred ca voi fi in stare sa fac doua facultati in acelasi timp. dar vreau sa ma conving ca e imposibil. (desi nu stiu de unde vine aceasta siguranta ca vor fi doua facultati, dar ma las dusa de val. intru la farmacie)

urasc oamenii care ma ignora. ii detest pur si simplu.

si, nu, nu mai cred nimic. si nici voi n-ar trebui sa ma mai credeti pe mine.

ps: vreau sa vad filmul How to Steal a Million.

la Vama Veche, in ureeechee

m-am intors aseara de la mare.

de data asta eram sigura ca n-o sa plec nicaieri. (la 2, vineri, R. mi-a spus ca pleaca in 2 mai. atunci m-am hotarat sa merg si eu, ca sa nu regret  mai tarziu.) am luat rapidul de 6:30. am facut 6 ore pana in mangalia. si cateva minute pana in Vama. am alergat direct pe plaja si apoi in apa. a fost prea frumos. exact asa cum imi imaginasem. cu plusuri si minusuri.

a doua zi, am aflat rezultatele. la BAC, bineinteles. eram pe plaja si planuisem sa ne imbatam cu vodka (pe care n-o terminasem seara trecuta) inainte sa primim telefoane. nu s-a intamplat asta. n-avea nimeni asteptari prea mari. eu, cel putin, categoric nu. dupa ce am trecut de faza de negare cand am aflat de 10-le de la romana, am inceput sa ma bucur. cum am luat 10? cu foarte mult noroc.

ne-am intors destul de devreme. de data asta nu cu trenul. imi pare rau ca nu au fost si V. cu M., dar cred ca voi merge si cu ei foarte curand.